Într-o duminică de toamnă, privind soarele strecurându-se în casă, parcă admonestându-mă pentru starea de leneveala pe care o resimţeam după o săptămână grea, mi-am adus aminte de un text scris de Nathaniel Hawthorne: “Nu mă pot îndura să risipesc, stând în casă, ceva atât de preţios ca un răsărit de soare în toamnă. Aşa că îmi petrec în aer liber toate orele zilei”. Brusc am realizat că irosesc timp preţios! Am făcut singurul lucru pe care m-a îndemnat inima: am plecat să vizitez Crama Olteanu.
Situată la 5 km de Iaşi, în satul Vişani, crama familiei Olteanu e un loc pe care-l mai văzusem acum 2 ani. Pe atunci tocmai se terminase construcţia şi încă se făceau amenajări. Am promis că voi reveni când totul va fi gata. Zis şi făcut. În doi timpi şi trei mişcări eram deja pe drum, împreună cu toată echipa de la Good Point, urcând dealul Buciumului în lumina ireal de frumoasă a soarelui de toamnă.
N-am să vă plictisesc acum cu descrierile vinurilor pe care le-am (re)găsit aici. Despre Feteasca Regală Gramma am scris deja iar Aligote-ul Gramma va constitui cu certitudine un nou subiect pentru blogul Paharnicului. Despre vinurile lui Cătălin Zamfir, tânărul şi entuziastul enolog al Cramei Olteanu, a mai scris şi prietenul meu Costăchel aşa că n-ar fi prea multe de adăugat. Pe cei care cunosc aceste vinuri nu-i voi mai plictisi cu detalii iar pe cei care nu au avut bucuria de a le încerca nu pot decât să le recomand s-o facă!
În final aş vrea să vă împărtăşesc câteva fărâme de fericire pe care le-am adunat cu grijă în această minunată zi… Bucuraţi-vă de ele!
