Suntem pe cale de a ne pierde identitatea culturală. Sub asaltul consumismului ieftin şi facil, a civilizaţiei de tip fast-food, ne pierdem tradiţiile. Şi, dacă pentru închegarea tradiţiilor şi afirmarea lor a fost nevoie de sute de ani, le distrugem acum cu viteza cu care mâncăm un hamburger.
De 17 ani acceptăm să ne fie spălate creierele şi golită viaţa de dragul unor cariere iluzorii, bazate pe pseudovalori găunoase multinaţionale care nu au nimic în comun cu respectul pentru unicitatea individului. De 17 ani ne transformăm în oameni-kitsch, viermuind într-un teritoriu acultural al nimănui.
Aşa cum în zorii modernităţii sale România a privit către Franţa, la fel România postmodernă trebuie să înveţe de la Franţa cum să îşi păstreze tradiţiile şi să ridice bariere în calea consumismului ieftin. Pentru că, într-o Europă multiculturală, singura forţă de afirmare a identităţii naţionale o reprezintă păstrarea tradiţiilor.
Tradiţiile nu înseamnă înţepenire şi anacronism. Tradiţiile nu înseamnă kitsch naţionalist şi protocronisme de vodevil. Tradiţiile sunt singura temelie pe care putem construi mai departe, păstrându-ne identitatea naţională. Aşa cum Brâncuşi, Eliade, Cioran şi Enescu, cei cu care ne place atât de mult să ne mândrim, nu au apărut din neant, aşa se poate construi în continuare valoare autentică, bazându-ne pe tradiţii.
Spune NU consumismului ieftin! Rezistă cancerului civilizaţiei de tip fast-food! Adu-ţi aminte în fiecare zi că graba fără sens nu duce nicăieri! Adu-ţi aminte măcar o clipă pe zi că, în afara kitsch-ului care te sufocă, există cultură şi artă românească autentice, izvorâte din tradiţii puternice, de care dacă nu vei avea grijă, vor pieri pentru totdeauna!
Gândeşte-te în ce fel de Românie vrei să crească, să se educe şi să trăiască copilul tău!
“Proclamaţia Pleşcoi” de George Moisescu
Bucureşti, 20 septembrie 2007