Anul acesta Festivalul internaţional de jazz “Richard Oschanitzky” din Iaşi are loc cu multă discreţie. Probabil datorită organizatorului său – TVR Iaşi dar şi dezinteresului total manifestat de presa locală pentru promovarea muzicii de calitate. La fel de probabil, acest festival de jazz este anul acesta “în umbră” deoarece nu face parte din campania electorală a nimănui.
Ieri seară am ascultat, în sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenţilor, un trio de excepţie condus de pianistul francez Jean-Pierre Como. Multă emoţie, lirism dar şi ritm. A fost şi un moment când contrabasistul şi percuţionistul s-au retras discret în culise lăsâdu-l în lumina reflectoarelor doar pe Como. Fără să vreau, mi-am adus aminte de Keith Jarrett. Şi totuşi sala era pe jumătate goală…
Duminică seara urmează cea mai bogată ofertă a festivalului: Formaţia “Joy of Life” (Ion Baciu Jr. – pian, Cristian Soleanu – saxofon, Decebal Bădilă – bass, Vlad Popescu – baterie) dar şi – cireaşa de pe tort – Aura Urziceanu, acompaniată de grupul ei (Puiu Pascu – pian, Virgil popescu – bass, Ron Rully – tobe). De menţionat faptul că Ron Rully este soţul de origine canadiană al Aurei Urziceanu.
Dacă nici în această seara, incepând cu ora 5, sala Casei de Cultură a Studenţilor nu va fi plină ochi, înseamnă că Iaşul nu mai poate avea pretenţii de “capitală culturală”. Eu sper că nu se va întâmpla aşa ceva.
Later edit:
“Joy of Life” – recital de excepţie, Aura Urziceanu – momente de magie care au ridicat publicul în picioare. Sala a fost (în sfârşit) arhiplină dar, uimitor, s-a mai golit puţin spre final în timp ce cânta Aura. Totuşi, la sfârşitul recitalului, ea a fost asaltată de către public pentru autografe.