Ninge, ninge, babele se linge

Nici nu-mi aduc aminte de când n-a mai nins aşa de frumos la Iaşi. Mărunt, fin, uniform, liniştitor. Parcă am păşit în maşina timpului, care m-a trimis înapoi, cam pe la vârsta de 5-6 ani, în vremurile fericite când încă nu fusesem dat la şcoală, locuiam la bunici, în dealul Copoului şi, în fiecare iarnă,

Ajunul Crăciunului la Rick’s Cabaret

Era ora 7 seara şi Mark adormise deja. Programul TV cu colinde de Crăciun îl transportase cu gândul la copilărie, la bunici, la mirosul de răşină de brad şi de biscuiţi cu scorţişoară. Apoi, somnul venise ca o eliberare din realitatea serii de Ajun. La urma urmelor, nu era chiar o ruşine pentru bătrânul profesor,

Rex, inimă de leu

În urmă cu 20 de ani, de sfântul Dumitru, a murit Bunica. Şi nu am scris din eroare cu majusculă. Bună, blândă, dar fermă, Bunica este şi astăzi prezentă în multe dintre conversaţiile mele. Prietenii care citesc aceste rânduri, cu siguranţă vor zâmbi aducându-şi aminte de perenele mele introduceri sau finaluri de frază: “după cum

Aproape perfectă

Q mergea prin parcul pustiu, călcând cu grijă, ca să nu facă prea mult zgomot. Era începutul toamnei şi aleile erau deja pline cu frunze uscate şi castane. Ora era târzie. O aparentă pace se aşternuse peste oraş şi fiecare pas al femeii părea că sfâşie liniştea nopţii cu un foşnet strident. Q nu se